De curand, o persoana care mi-a
devenit extrem de draga si aproape de sufletul meu (dupa plecarea ei) a ales sa
paraseasca aceasta lume plecand linistit Dincolo... Cel putin asa
arata semnele lasate in urma ei.
A fost o veste care m-a tulburat si m-a
zdruncinat din toata fiinta mea.
Am negat.
M-am rugat.
Am implorat.
Am deschis
chiar si un fel de mica ancheta sa aflu ce s-a intamplat de fapt cu aceasta
fiinta uimitoare si nepamanteana parca... Nu puteam sa accept ideea ca o
persoana atat de pozitiva si optimista, atat de plina de iubire si atat de
increzatoare in viata poate sa aleaga sa plece... A fost o perioada cand numai
la ea ma gandeam si la motivele care ar fi putut sa o determine sa aleaga acest
drum... Am cautat persoane care au cunoscut-o mult mai bine decat mine (care o
cunosteam doar din vedere), am discutat cu zeci de persoane sub diferite
identitati astfel incat informatiile sa fie cat mai aproape de adevar si sa
inlatur orice erori... Intr-un timp atat de scurt am aflat atat de multe
lucruri interesante despre un om deosebit, un om care s-a daruit oamenilor cu
totul neintelegandu-i nimeni aceasta daruire..., un om care vorbea despre Pace,
Armonie, Liniste, Iubire, Lumina si Iubire...
Un inger...
Pe masura ce am aflat
ce fel de om a fost si ce fel de viata a trait am descoperit atatea similitudini
cu viata mea, atatea puncte comune, atatea sentimente identice, atatea dorinte
trase la indigo... Si brusc am inceput sa o inteleg atat de bine!
Ma doare faptul ca intelegand-o am
ajuns sa cred ca intr-adevar a ales de buna voie sa plece din aceasta lume, ca
nu a ajutat-o, fortat-o sau indemnat-o nimeni sa faca acest pas ... si asta
doare al dracului de tare!
Insa pana la urma moartea este doar un prag catre
Dincolo, este doar o continuare a Vietii.Nu avem de ce sa ne temem, de ce sa negam, de ce sa amanam...
Asa ne-a invatat
Anna...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu