Am inceput sa ma pregatesc sa fiu puternica. Puternica pentru orice mi s-ar intampla. Puternica chiar si pentru cel mai rau lucru care mi s-ar putea intampla.
Exersez arta de a fi puternic de ceva vreme. Nu stiu de ce. Cel mai probabil de frica. Frica de a nu pica din nou. Am imbatranit. Simt ca nu mai am suficienta forta sa ma mai ridic dupa cazaturi. Asa ca cea mai buna aparare este sa ma straduiesc sa nu cad. Ca sa nu cad trebuie sa fiu puternica.
Deocamdata nu se anunta nimic rau. Dar oare lucrurile rele te avertizeaza inainte sa se intample? Nu prea cred. Ele vin precum cutremurul.
Asa ca ma antrenez. Si exersez. Exersez. Exersez. Asemeni unui sportiv de performanta. Imi repet intr-una ca nimic nu ma mai poate dobori. Indiferent cat de grav ar fi. Imi promit ca voi rezista oricarei pierderi, oricarui atac, oricarei situatii. Imi inoculez ideea ca sunt puternica. Nimic rau nu ma poate destabiliza. Absolut nimic.
In timpul acestor antrenamente am descoperit cel mai slab punct al meu. Fetita mea. Cand vine vorba de ea, de ceva rau ce i s-ar putea intampla nu mai pot fi puternica. Si stiu ca pentru asta nu ma pot antrena. Nu ma pot pregati. Pentru asta nu pot decat sa ma rog. Sa ma rog la Dumnezeu sa mi-o tina in continuare frumoasa, desteapta, sanatoasa si plina de noroc.
In rest, sunt puternica. Cea mai puternica! (in proportie de 35% dupa aproximativ 5 luni de antrenament)
Exersez arta de a fi puternic de ceva vreme. Nu stiu de ce. Cel mai probabil de frica. Frica de a nu pica din nou. Am imbatranit. Simt ca nu mai am suficienta forta sa ma mai ridic dupa cazaturi. Asa ca cea mai buna aparare este sa ma straduiesc sa nu cad. Ca sa nu cad trebuie sa fiu puternica.
Deocamdata nu se anunta nimic rau. Dar oare lucrurile rele te avertizeaza inainte sa se intample? Nu prea cred. Ele vin precum cutremurul.
Asa ca ma antrenez. Si exersez. Exersez. Exersez. Asemeni unui sportiv de performanta. Imi repet intr-una ca nimic nu ma mai poate dobori. Indiferent cat de grav ar fi. Imi promit ca voi rezista oricarei pierderi, oricarui atac, oricarei situatii. Imi inoculez ideea ca sunt puternica. Nimic rau nu ma poate destabiliza. Absolut nimic.
In timpul acestor antrenamente am descoperit cel mai slab punct al meu. Fetita mea. Cand vine vorba de ea, de ceva rau ce i s-ar putea intampla nu mai pot fi puternica. Si stiu ca pentru asta nu ma pot antrena. Nu ma pot pregati. Pentru asta nu pot decat sa ma rog. Sa ma rog la Dumnezeu sa mi-o tina in continuare frumoasa, desteapta, sanatoasa si plina de noroc.
In rest, sunt puternica. Cea mai puternica! (in proportie de 35% dupa aproximativ 5 luni de antrenament)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu